Cu privire la posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a avea inițiativă legislativă, Ministerul Justiției precizează într-un comunicat postat pe Facebook:
„Potrivit art. 74 din Constituție: „Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative”. Astfel, prin dispozițiile constituționale anterior menționate sunt determinați limitativ subiecții exclusivi ai dreptului de exercitare a inițiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputații, senatorii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot”, se arată în sursa citată.
Ministerul mai arată că, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul CSM „poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției”. De asemenea, potrivit art. 38 alin. (3) din același act normative, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”.
Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004) sau cel puțin domeniul justiției (art. 38 alin. 4 din Legea nr. 317/2004), mai este subliniat în mesaj.
„Pe cale de consecință, CSM, și cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă și nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul ministrului justiției. Reiterăm și cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuțiilor constituționale și legale”, mai arată sursa citată.
Șefa CSM, Lia Savonea, „recidivează” în încălcarea atribuțiilor plenului, mai spune Ministerul, în condițiile în care judecătorii din Brașov a inițiat procedura de revocare a acesteia.
„Reamintim că la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a doamnei Lia SAVONEA din funcția de membru al CSM „pentru încălcarea de către președintele CSM a atribuție referitoare la competența Plenului de a sesiza ministrul justiției privitor la inițierea unor modificări legislative”. Constatăm, astfel, că președintele CSM „recidivează” în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM, ale ministrului justiției și ale Ministerului Justiției”, mai precizează comunicatul.
Ministerul condus de Ana Birchall mai subliniază și lipsa poziției CSM privind rapoartele GRECO: „Referitor la întârzierea transmiterii poziției privind cele două rapoarte GRECO, amintim această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a Ședinței Plenului CSM din data de 08.10.2019 și nu anterior, așa cum este precizat în comunicatul CSM – aspect ce poate fi verificat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secțiunea dedicată ședințelor Plenului CSM. Reamintim faptul că ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 09.07.2019 și abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM”.
Ana Birchall, ministrul Justiției, a transmis că CSM a „uzurpat” atribuțiile Ministerului Justiției și a trimis direct la comisia din Senat modificarea legii Agenției Naționale de Integritate.
Ulterior, CSM a răspuns că afirmația lui Birchall a fost în mod intenționat eronată cu scopul exclusiv al „decredibilizării activității Consiliului Superior al Magistraturii”.